sâmbătă, 21 august 2010

Cuvinte care inunda sufletul

Lumea nu are nevoie de artisti. Lumea are nevoie de oameni cu capul pe umeri. Tocmai din pricina aceasta nu stiu daca voi face fata provocarilor viitoare. am obosit sa-mi scriu povestea. Am obosit sa-mi scriu fiecare zi din viata. Am obosit sa traiesc asa - am obosit sa-mi contorizez fiecare gest, fiecare cuvant, fiecare miscare. Ma simt jos, jos de tot. Mic. Ma privesc de sus, toti, si nu inteleg de ce. Imi irosesc tineretea si inteligenta. Imi irosesc visele. Imi irosesc gandurile. Imi irosesc sperantele. Totul...

Lumea nu are nevoie de mine. Asta mi-am dorit eu, insa lumea nu are nevoie de mine.
Si cand mi-am dat seama ca dimineata e singurul moment in care eu sunt lucid, numai pentru a-mi impune sa visez cat e ziua de lunga...a fost picatura care a umplut paharul. Lumea nu are nevoie de artisti, de poeti , de vieti boeme. Lumea are nevoie de cei care nu se ghideaza dupa principiul: o singura sansa si-o singura oportunitate. lumea are nevoie de cei care se tarasc la picioarele altora, de cei care insista, de cei nesimtiti, de cei perseverenti.
Evident nu fac parte din categoria celor ce se tarasc...

Iar dupa un alt moment de tacere, am zis sa...sa nu ma las, sa nu fiu ca ei!
Si-atat.